Ghiduri America

America

Forma de guvernământ: republică federală prezidenţială
Suprafaţa: 9.364.000 km²
Populaţia: 265.765.000 locuitori
Limba oficială: engleza
Religie: protestanti (52%), catolici(24%), mormoni (2%), evrei (2,5%), musulmani (1%), altii
Capitala: Washington D.C.
Moneda: dolarul american
Ziua naţională: 4 iulie
Fus orar: multiplu de la UTC -5 la UTC -10
Domeniu Internet: .gov .edu .mil .us .um
Prefix telefonic: 00 1

Aşezare geografică
S.U.A. sunt aşezate în partea centrală a Americii de Nord, între ţărmurile Oc. Atlantic (E) şi Oc. Pacific (V); plus Alaska şi Insulele Aleutian (în nord-vestul conti¬nentului) şi Hawaii (în Oc. Pacific). Teritorii dependente: Zona canalului Panama in America Centrala Istmica, Porto Rico si Insulele Virgine Americane in America Centrala Insulara, Guam si Samoa Americana in Oceanul Pacific, precum si Insulele Pacificului (Mariane, Caroline, Marshall), teritoriu sub tutela O.N.U, administrat de S.U.A.
Diviziuni administrative: 50 de state (Alabama, Alaska, Arizona, Arkansas, California, Colorado, Connecticut, Delaware, Florida, Georgia, Hawaii, Idaho, Illinois, Indiana, Iowa, Kansas, Kentucky, Louisiana, Maine, Maryland, Massachussetts, Michigan, Minnesota, Mississippi, Missouri, Montana, Nebraska, Nevada, New Hampshire, New Jersey, New Mexico, New York, North Carolina, North Dakota, Ohio, Oklahoma, Oregon, Pannsylvania, Rhode Island, South Carolina, South Dakota, Tennessee, Texas, Utah, Vermot, Virginia, Washington, West Virginia, Wisconsin, Wyoming) şi un district federal (District of Columbia).

Vecini
Canada (in N), Oceanul Pacific (in V), Oceanul Atlantic (in E), Mexic si Golful Mexic (in S).

Relief
SUA sunt al 4-lea stat din lume ca suprafaţă, însumând un relief foarte variat şi mult diferenţiat. Pornind de pe coasta estică spre cea vestică: Munţii Apalaşi (Appalachian Mountains) se întind aproape paralel cu ţărmul Oc. Atlantic; pe o lungime de 2.500 km (din Noua Anglie până în Alabama Centrală); sunt munţi vechi, tociţi, orientaţi de la NE spre SV, cu o alt. max. 2.037 (Mt. Mitchell din lanţul Allegheny). În V, paralel cu ţărmul Oc. Pacific se desfăşoară masivul Munţilor Stâncoşi (Rocky Mountains), care ating alt. max. 6.194 m (Mount McKinley) în Alaska şi cu Mt. El¬bert 4.399 m alt. (în Colorado). Masivul Munţilor Stân¬coşi se întinde sub forma unor lanţuri paralele: în E, lanţul Munţilor Stâncoşi de Nord şi al Munţilor Stân¬coşi de Sud; în V: şirul munţilor Cascade (Cascade Range) cu Muntele Rainier, 4.302 m şi Sierra Nevada cu Mt. Withney (4.418 m alt.). Aceste două lanţuri închid podişuri interioare vaste: Platoul Columbia, Marele Basin (Great Basin) cu Valea Morţii; Platoul Colorado, cu alt. de 1.500-2.000 m. Munţii Stâncoşi domină Marile Câmpii (Midwestul), care se desfăşoară spre E până la Munţii Apalaşi, având o lăţime de 1.000 km (întrerupte numai de Munţii Ozark (Statul Missouri). La poalele Munţilor Stâncoşi aceste câmpii urcă până la 1.500 m alt. (podişurile Missouri şi Nebraska); la E, spre M-ţii Apalaşi, alt. scade până spre 450 in. Câmpia litorală a Atlanticului (Marile Câmpii - Great Plains - sunt drenate în mare parte de Mississippi) este despărţită de lanţul Munţilor Apalaşi printr-o zonă de piemont, străbătută de râuri ce formează căderi de apă. Coasta Atlanticului este adânc crestată. Mari deşerturi în S. Nevadei, SE Californiei şi V. Arizonei. În afara conti¬nentului este arh. Hawaii, în Oc. Pacific; alt. max. vul¬canul Mauna Kea 4.205 m. Reţeaua hidrografică este bogată: marele bazin al fl. Mississippi (6.019 km) ocupă tot centrul terit., având mulţi afluenţi: Missouri, Kansas, Arkansas, Ohio; se varsă în Golful Mexic. În V, în Oc. Pacific se varsă râuri lungi: Columbia, Colorado, Yukonul în Marea Bering; în E, în Oc. Atlantic, râuri scurte: James, Potomac, Roanoke, Neuse etc. La graniţa cu Canada sunt Marile Lacuri Americane: Superior, Michigan, Huron, Erie, Ontario, unul dintre cele mai mari rezervoare de apă dulce de pe glob.

Clima
Cunoaşte o mare varietate: temperată în jumă¬tatea de nord; temperat-oceanică pe coasta nord-atlan¬tică şi nord-pacifică; subtropicală în S. Precipitaţiile, sunt foarte reduse la V de Mississippi, cu excepţia feţei de la Oc. Pacific, caldă şi umedă pe marginea Golfului Mexic; în N, în jurul Marilor Lacuri este cu mult mai frig decât în S. Temp. medie anuală în ianuarie şi iulie: New York City: 0°C şi 24°C; Chicago: -3°C şi 23°C; Nashville: 4°C-26°C; New Orleans: 12°C şi 27°C; Den¬ver: -1°C şi 22°C; SV Arizonei: 13°C şi 33°C; Los Ange¬les: 11°C şi 22°C; Seattle: 4°C şi 18°C. Precipitaţii: New York: 1.070 mm/an; Chicago: 840 mm/an; Nashville: 1.190 mm/an; New Orleans: 1.520 mm/an; Denver: 360 mm/an; Deşertul Arizona: 80 mm/an; Las Angeles: 380 mm/an; Seattle: 810 mm/an.

Istorie
Teritoriul nord-american este populat in epoca precolumbiana de numeroase triburi amerindiene, de vânători si pescari (athapasci, algonkini, irochezi, seminoli, sioux, pueblo, apasi, comanci). Stramosii acestora imigraseră din Asia peste strâmtoarea Bering spre sfârşitul paleoliticului(cca. 26.000 i.e.n).
Coastele răsăritene (Noua Anglie si Newfoundland in Canada) sunt descoperite injurul anului 1 000 de vikingi veniţi din Islanda, conduşi de Leif Ericson.
Genovezul Cristofor Columb este navigatorul care in 1492 releva Europei existenta noului continent; in deceniile următoare John Cabot (1497) explorează coasta Noii Anglii, Giovanni di Verranzano în 1 524 pe cea a Carolinei, Ponce de Leon in 1 513 Florida, iar in 1519 Alvarez Penida-Golful Mexic.
ĺn 1565 spaniolii conduşi de Pedro Menendes de Aviles fondează Sf. Augustin in Florida, prima aşezare europeană permanentă de pe continentul nord-american. Cu întemeierea localităţii Jamestown din Virginia in 1607, de către Compania Londoneză, este inaugurată colonizarea engleza.
In 1607 si 1733 iau fiinţa pe coasta Atlanticului 13 colonii engleze(350 loc. in 1 607 si 2.100.000 in 1770). ĺncepând cu 1619, pe plantaţiile de bumbac din statele sudice sunt adusi sclavi nergii din Africa. Masurile discriminatorii adoptate in a doua jumătate a sec. al XVIII-lea de metropola fata de coloniile nord-americane pun baze mişcării comune antibritanice care culminează cu Războiul de independenţa (1775 – 1 783).
La 4.7.1776 cele 13 colonii engleze isi proclama independenta recunoscuta prin tratatul de la Paris (3.9.1783).
In 1785 este adoptata constituţia S.U.A. (in vigoare, cu amendamente, pana azi), care proclama S.U.A. stat federal si introduce sistemul prezidenţial de guvernământ (George Washington - primul preşedinte al tarii.

Turism
Orase principale: Peste ¾ din populatia S.U.A. este concentrata in orase. Pe teritoriul S.U.A. se afla cele mai multe aglomeratii urbane de pe glob, inclusiv cele mai multe megalopolisuri: BOSHWAH, al Marilor Lacuri si cel californian.
Orase:1) New York(7 323 000 loc., cu aglomeratie urbana de 18 000 000 locuitori, Los Angeles(3 500 000 loc., cu aglomeratie urbana de 14 500 000 loc.), Chicago(2 800 000 loc., cu aglomeratie urbana de 8 100 000loc.), Huston (1 700 000 loc., cu aglomeratie urbana de 3 700 000 loc.), Philadelphia (1 600 000 loc., cu aglomeratie urbana de 5 900 000 loc.), San Diego (1 200 000 loc., cu aglomeratie urbana de 2 500 000 loc.), Dallas(1 000 000 loc., cu aglomeratie urbana de 3 900 000 loc.), Pheonix(1 000 000 loc.,cu aglomeratie urbana de 2 100 000 ), Detroit (1 000 000 loc., aglomeratie urbana de 4 700 000 loc.), San Francisco (780 000 loc., cu aglomeratie urbana de 6 300 000 loc.).

A devenit prima tara a lumii ca venituri obţinute din turism; ca număr de turişti este depăşită doar de Franţa si Spania. Principalele atracţii sunt:
Staţiunile balneomaritime (Miami, Palm Beach – in Florida, Malibu – in California),

Staţiunile balneare (Colorado Spirngs),

Staţiunile montane si de sporturi de iarna (Denver, Sun Valley, Lake Placid),

Parcurile naţionale si alte zone ocrotite, cu peisaje si fenomene naturale deosebite, monumente ale naturii
Parcul Naţional Yosemite este un parc naţional în centrul Californiei, Statele Unite ale Americii, aproximativ 200 km la est de San Francisco.

Peşteri (Mammoth Cave)

Grand Canyon, (în română, Marele Canion sau Marele Canion al fluviului Colorado) repezintă un canion foarte lung, sinuos şi adânc săpat de fluviul Colorado într-un platou înalt (Platoul Colorado). Se găseşte în nordul statului Arizona. Marele Canion este de fapt rezultatul eroziunii de milioane de ani a fluviului, partea sa inferioară de astăzi fiind de fapt albia majoră a fluviului Colorado.
Grand Canyon este un canal de eroziune fluvială foarte lung, 446 km (sau 277 de mile) şi foarte adânc, uneori atingând circa 1.600 de metri (sau 1 milă) adâncime, tăiat în platoul Colorado şi care expune straturi ridicate din perioadele proterozoic şi paleozoic. Canionul apare în multe versiuni ale listei celor şapte minuni naturale ale lumii, deşi nici una din aceste liste nu este nici de autoritate neîndoielnică şi nici definitivă. Straturile expuse sunt gradat relevate datorită înclinării care începe în punctul numit Lee's Ferry şi se continuă până în punctul cunoscut ca Hance Rapid. Canionul se sfârşeşte după ce fluviul trece de locul numit Grand Wash Fault, care se găseşte în apropierea Lacului Mead.

Cascada Niagara sunt căderi de apă situate la graniţa dintre statul nord american New York din SUA şi provincia Ontario din Canada. Lacul Erie este legat cu lacul Ontario prin râul Niagara cu o diferenţă de nivel de 58 m, cursul apei fiind despărţit în două braţe de insula "Goat Island" (Insula Caprelor). Pe partea nord americană cascada are o lăţime de de 363 m, apele cascadei cad de la 21 m înălţime, iar pe cea canadiană cu o lăţime 792 m (în formă de potcoavă), înălţimea căderii de apă fiind 52 m. Debitul de apă fiind între 2.832 şi 5.720 m³/s, în medie 4.200 m³/s (debitul dublu al Rinului).
Din anul 1800 este această regiune deschisă turismului. In 1885 declară statul nord american New York, Cascada Niagara ca parc naţional, peste un an această pildă o urmează Canada. Această cascadă este una dintre cele mai importante atracţii turistice din America de Nord.

Mari oraşe cu edificii moderne monumentale, muzee si alte obiective:

New York (deseori numit New York City pentru a fi diferenţiat de statul New York) Este o metropolă pe coasta de est a Statelor Unite. Este împărţit în cinci zone, dintre care cea mai cunoscută este Manhattan - New York County, centru financiar, comercial şi politic al oraşului. Oraşul are 8 milioane de locuitori, sau 20 de milioane cu tot cu suburbiile.
Obiective turistice:
Pentru turistul venit să admire marea metropolă îi apare în faţă unul dintre monumentele impresionante şi mult discutate ale New York-ului: „Statuia Libertăţii”. Ea străjuieşte la porţile marelui oraş pe Liberty Island şi înfăţişează o femeie cu braţul drept ridicat purtând o torţă. Anual este vizitată de un milion de turişti dornici să admire de aproape cea mai cunoscută sculptură a SUA. Este opera sculptorului alsacian Frédéric-Auguste Bartholdi şi întruchipează ideea de libertate reprezentând un gest de omagiu al poporului francez pentru poporul american adus cu ocazia primului centenar al proclamării independenţei sale (1876). Pentru construirea ei s-au folosit 120 tone de oţel (armătura fiind asigurată de inginerul Gustav Eiffel, genialul autor al turnului din Paris), peste 8 tone de cupru. Înălţimea edificiului fiind de 45 metri, iar piedestalul său este înalt de 26 metri.
New York este un oraş menit să servească drept tărâm al dialogului şi cooperării internaţionale. Uriaşa clădire O.N.U., important punct turistic pentru vizitatorii americani sau străini îşi oglindeşte silueta sa de paralelipiped uriaş în apele East River. Din 1952, publicului i s-a permis să viziteze sediul O.N.U. astfel că zilnic primeşte un număr de 1.000-2.000 de vizitatori.
Podurile din New York sunt construcţii temerare, suple şi fascinante, fiecare cu o arhitectură proprie, distinctă. Renumitele poduri peste East River şi fluviul Hudson vuiesc supraîncărcate sub povara maşinilor, metrourilor, trenurilor legând Centrul Manhattan de Continentul American. În timpul nopţii sunt luminate feeric ca nişte candelabre gigantice care se oglindesc în luciul apelor luminând zecile de vase de pasageri sau de mărfuri care alunecă liniştit pe sub ele.
Manhattan este unul dintre cartierele dens populate ale New York-ului, este centru administrativ, financiar, comercial şi cultural al metropolei.
New York rivalizează cu Parisul ca oraş al culturii şi artelor. La Metropolitan Museum se găseşte o impresionantă colecţie de picturi ale atrei universale. Museum of Modern Art primeşte anual 9 milioane de vizitatori, aici o încăpere adăposteşte opere ale marelui Constantin Brâncuşi. Muzeele Guggenheim şi Whitnez sunt alte două lăcaşuri celebre de artă. Metropolitan Opera House găzduieşte cele mai renumite opere şi simfonii, iar City Center şi New York Theater spectacole de balet de înaltă clasă. Concertele de muzică country şi altele sunt ţinute la Madison Square Garden şi în Long Island la Nassau Collisseum. Parcurile şi părculeţele par strivite de blocurile zgârie-norilor. Străzile drepte cu numere de ordine sunt lipsite de copaci şi de verdeaţă.
Central Park - cel mai mare parc din New York înglobează un mare lac natural care constituie rezervorul de apă potabilă a oraşului, în apropiere este un muzeu de istorie naturală şi o grădină zoologică. Intrarea în parc prin Fifth Avenue este dominată de câteva trăsături împodobite care aşteaptă împreună cu proprietarii lor clienţi din rândul turiştilor care vor să viziteze parcul.
Zgârie-norii, aceste clădiri uriaşe americane reprezintă cea mai de seamă formă de construcţie concepută în America.
Una din cele mai elegante clădiri din lume este Empire State Building aflată în Manhattan, ea măsoară 449 metri înălţime şi a împlinit 72 de ani de existenţă. Este deosebită şi datorită acoperişului său original -o piramidă în trepte - are 102 etaje (respectiv 100 în sistem european pentru că parterul este etajul 1 şi etajul al 13-lea nu există).
Un alt punct de atracţie pentru orice turist ar mai fi fost World Trade Center, creaţie măreaţă a constructorilor americani, dar din păcate, New York-ului, dar şi întregii Americi, i-a fost dat să trăiască o mare tragedie prin prăbuşirea celor două turnuri gemene ca urmare unui atac terorist pe 11 septembrie 2001. Pe lângă miile de vieţi omeneşti şi pagube materiale uriaşe rămâne regretul că aceste construcţii unice nu vor dăinui veşnic.

Washington, DC
Este oraşul capitală al Statelor Unite ale Americii şi constituie de unul singur Districtul Columbia (DC). Cu peste 4.400.000 de locuitori, este a zecea cea mai populată zonă metropolitană a ţării.
În Washington se află Casa Albă (sediul Preşedinţiei) şi Capitoliul (sediul Congresului federal), iar în aproprierea sa se află Pentagonul (sediul departamentului american al apărării).
Pe lângă faptul că este sediul guvernului, este şi un oraş turistic important, cu monumente, cum ar fi cele ale foştilor preşedinţi Lincoln, Jefferson şi Washington sau

Monumentul victimelor din Vietnam.
Proiectat de arhitectul francez Pierre L’Enfant, la sfârşitul secolului al XVIII-lea, a fost primul oraş construit special pentru a îndeplini funcţia de centru al guvernului. Oraşul Washington, situat în Districtul Columbia, pe râul Potomac, este capitala unei uniuni federale de 50 de state. Când Statele Unite şi-au declarat independenţa faţă de Marea Britanie, la 4 iulie 1776 (în prezent ziua naţională), existau 13 state, toate suverane, fiecare dornic să-şi controleze propriile afaceri. Statele au încercat să-şi păstreze suveranitatea şi independenţa în cadrul unei confederaţii flexibile, însă încercarea lor s-a demonstrat ineficientă. În consecinţă, în 1789 statele au adoptat o nouă constituţie care a stabilit o uniune federală, subordonată unui puternic guvern central.

Los Angeles, cunoscut ca "L.A." ori ca [the] "City of Angels" (Oraşul Îngerilor), este cel mai mare oraş din statul California şi al doilea ca mărime a populaţiei din Statele Unite, fiind întrecut doar de New York City.
Oraşul este denumit familiar L.A. (pronunţie, el ei) de către locuitorii săi şi are o climă sub-tropicală extrem de blândă. Extinderea enormă a zonei urbane a fãcut din Los Angeles oraşul cu cea mai mare arie de întindere din Statele Unite.
Los Angeles este unul dintre cele mai importante centre culturale, ştiinţifice, educaţionale, tehnologice şi comerciale ale lumii. A fost gazda a două ediţii a Jocurilor Olimpice, în 1932 şi 1984. L.A. este gazda a numeroase instituţii de renume mondial într-o multitudine de domenii profesionale şi culturale. În mod special, oraşul Los Angeles este liderul mondial al producerii şi difuzării mijloacelor de divertisment accesibile tuturora, filme, programe de televiziune şi înregistrări de muzică.
Los Angeles este unul dintre cele mai cosmopolitan locuri ale lumii. Oameni de pretutindeni au fost constant atraşi de calitatea sa de oraş deosebit, vremea sa extrem de blândă, poziţionarea sa geografică de-a lungul a ceea ce se numeşte geografic Pacific Rim Gateway, stilul de viaţă vibrant, energia ce pare a se degaja de pretutindeni şi de speranţa realizării Visului American.

Hollywood este un cartier a oraşului Los Angeles, California.
Hollywoodul a fost întemeiat în 1857. Spre începutul anilor 1900, mai multe companii de producţie cinematografică din New York şi New Jersey au început să se mute în însorita Californie, datorită vremii bune şi a zilelor mai lungi. Deşi lumina electrică exista la acea vreme, aceasta nu era destul de puternică ca să expună adecvat o peliculă; cea mai bună sursă de lumină pentru producţia cinematografică era lumina solară.

Compania Nestor, primul studio de film din zona Hollywoodului, a fost fondată în 1911 de David Horsley. În acel an, s-au turnat acolo cincisprezece filme independente.

Faimosul însemn al Hollywoodului a fost ridicat în anul 1923 şi era menit să promoveze noile dezvoltări imobiliare pe dealurile Hollywoodului, înfăţişând iniţial cuvântul "Hollywoodland". Pentru mulţi ani semnul a fost lăsat să se deterioreze. În 1949, Camera de Comerţ a Hollywoodului a călcat în prag şi s-a oferit să elimine ultimele patru litere şi să le repare pe celălalte. Semnul, amplasat în Parcul Griffith, a fost înregistrat ca marcă şi nu mai poate fi folosit fără permisiunea Camerei de Comerţ a Hollywoordului, care administrează şi venerabilul Walk of Fame.

Faimoasa clădire Capitol Records de pe Strada Vine, la nord de Bulevardul Hollywood, este un studio de înregistrări închis pentru vizitele publicului, dar arhitectura sa circulară unică este specială, prin faptul că pare a fi o stivă de etaje.

San Francisco, al cărui nume oficial complet este [The] City and County of San Francisco, în limba română Oraşul şi Comitatul San Francisco, pe scurt doar San Francisco, este cel de-al patrulea oraş ca mărime din California şi al patrusprezecelea ca mărime a populaţiei din Statele Unite ale Americii. Este aşezat în Peninsula San Francisco. Este cunoscut pentru aspectul eclectic, datorat unui amestec de arhitectură Victoriana cu arhitectura moderna şi pentru libertatea culturală de care da dovada. Este avantajat de poziţia insulară (între Oceanul Pacific şi Golful San Francisco).

Atracţii turistice: Golden Gate Bridge (Podul Golden Gate); Insula Alcatraz; faimoasele tramvaie; Piramida Transamerica; Chinatown

Las Vegas, oraş celebru pentru numeroasele cazinouri.


Ambasade
Ambasada României în SUA
Adresa: 1607, 23-rd Street, NW, Washington, DC 20008
Tefelon: +1 202-332.4846
Fax: +1 202- 232. 4748
E-mail: Ambassador@roembus.org

Ambasada Statelor Unite ale Americii în România
Adresa: Bucuresti, Str. Tudor Arghezi nr. 7-9
Telefon: 316.40.52, 319.41.06
Fax: 316.03.95
Web Site: www.usembassy.ro
Sectia consulara: Str. N. Filipescu nr. 26
Telefon: 316.40.52 Fax: 316.33.60




Informatii culese si prelucrate din urmatoarele surse:

http://ro.wikipedia.org/wiki/New_York_City

http://ro.wikipedia.org/wiki/Washington%2C_D.C.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cascada_Niagara

http://www.legaturi.ro/index.php?page=pgambasade

http://www.roembus.org/