Ghid America

Get the Flash Player

Bilete avion  Bilete low cost
Filme America vezi toate filmele »
        
Localitati din America

Ghiduri America

Ghid America

Forma de guvernământ: republică federală prezidenţială
Suprafaţa: 9.364.000 km²
Populaţia: 265.765.000 locuitori
Limba oficial─â: engleza
Religie: protestanti (52%), catolici(24%), mormoni (2%), evrei (2,5%), musulmani (1%), altii
Capitala: Washington D.C.
Moneda: dolarul american
Ziua naţională: 4 iulie
Fus orar: multiplu de la UTC -5 la UTC -10
Domeniu Internet: .gov .edu .mil .us .um
Prefix telefonic: 00 1

A┼čezare geografic─â
S.U.A. sunt a┼čezate ├«n partea central─â a Americii de Nord, ├«ntre ┼ú─ârmurile Oc. Atlantic (E) ┼či Oc. Pacific (V); plus Alaska ┼či Insulele Aleutian (├«n nord-vestul conti┬Čnentului) ┼či Hawaii (├«n Oc. Pacific). Teritorii dependente: Zona canalului Panama in America Centrala Istmica, Porto Rico si Insulele Virgine Americane in America Centrala Insulara, Guam si Samoa Americana in Oceanul Pacific, precum si Insulele Pacificului (Mariane, Caroline, Marshall), teritoriu sub tutela O.N.U, administrat de S.U.A.
Diviziuni administrative: 50 de state (Alabama, Alaska, Arizona, Arkansas, California, Colorado, Connecticut, Delaware, Florida, Georgia, Hawaii, Idaho, Illinois, Indiana, Iowa, Kansas, Kentucky, Louisiana, Maine, Maryland, Massachussetts, Michigan, Minnesota, Mississippi, Missouri, Montana, Nebraska, Nevada, New Hampshire, New Jersey, New Mexico, New York, North Carolina, North Dakota, Ohio, Oklahoma, Oregon, Pannsylvania, Rhode Island, South Carolina, South Dakota, Tennessee, Texas, Utah, Vermot, Virginia, Washington, West Virginia, Wisconsin, Wyoming) ┼či un district federal (District of Columbia).

Vecini
Canada (in N), Oceanul Pacific (in V), Oceanul Atlantic (in E), Mexic si Golful Mexic (in S).

Relief
SUA sunt al 4-lea stat din lume ca suprafa┼ú─â, ├«nsum├ónd un relief foarte variat ┼či mult diferen┼úiat. Pornind de pe coasta estic─â spre cea vestic─â: Mun┼úii Apala┼či (Appalachian Mountains) se ├«ntind aproape paralel cu ┼ú─ârmul Oc. Atlantic; pe o lungime de 2.500 km (din Noua Anglie p├ón─â ├«n Alabama Central─â); sunt mun┼úi vechi, toci┼úi, orienta┼úi de la NE spre SV, cu o alt. max. 2.037 (Mt. Mitchell din lan┼úul Allegheny). ├Än V, paralel cu ┼ú─ârmul Oc. Pacific se desf─â┼čoar─â masivul Mun┼úilor St├ónco┼či (Rocky Mountains), care ating alt. max. 6.194 m (Mount McKinley) ├«n Alaska ┼či cu Mt. El┬Čbert 4.399 m alt. (├«n Colorado). Masivul Mun┼úilor St├ón┬Čco┼či se ├«ntinde sub forma unor lan┼úuri paralele: ├«n E, lan┼úul Mun┼úilor St├ónco┼či de Nord ┼či al Mun┼úilor St├ón┬Čco┼či de Sud; ├«n V: ┼čirul mun┼úilor Cascade (Cascade Range) cu Muntele Rainier, 4.302 m ┼či Sierra Nevada cu Mt. Withney (4.418 m alt.). Aceste dou─â lan┼úuri ├«nchid podi┼čuri interioare vaste: Platoul Columbia, Marele Basin (Great Basin) cu Valea Mor┼úii; Platoul Colorado, cu alt. de 1.500-2.000 m. Mun┼úii St├ónco┼či domin─â Marile C├ómpii (Midwestul), care se desf─â┼čoar─â spre E p├ón─â la Mun┼úii Apala┼či, av├ónd o l─â┼úime de 1.000 km (├«ntrerupte numai de Mun┼úii Ozark (Statul Missouri). La poalele Mun┼úilor St├ónco┼či aceste c├ómpii urc─â p├ón─â la 1.500 m alt. (podi┼čurile Missouri ┼či Nebraska); la E, spre M-┼úii Apala┼či, alt. scade p├ón─â spre 450 in. C├ómpia litoral─â a Atlanticului (Marile C├ómpii - Great Plains - sunt drenate ├«n mare parte de Mississippi) este desp─âr┼úit─â de lan┼úul Mun┼úilor Apala┼či printr-o zon─â de piemont, str─âb─âtut─â de r├óuri ce formeaz─â c─âderi de ap─â. Coasta Atlanticului este ad├ónc crestat─â. Mari de┼čerturi ├«n S. Nevadei, SE Californiei ┼či V. Arizonei. ├Än afara conti┬Čnentului este arh. Hawaii, ├«n Oc. Pacific; alt. max. vul┬Čcanul Mauna Kea 4.205 m. Re┼úeaua hidrografic─â este bogat─â: marele bazin al fl. Mississippi (6.019 km) ocup─â tot centrul terit., av├ónd mul┼úi afluen┼úi: Missouri, Kansas, Arkansas, Ohio; se vars─â ├«n Golful Mexic. ├Än V, ├«n Oc. Pacific se vars─â r├óuri lungi: Columbia, Colorado, Yukonul ├«n Marea Bering; ├«n E, ├«n Oc. Atlantic, r├óuri scurte: James, Potomac, Roanoke, Neuse etc. La grani┼úa cu Canada sunt Marile Lacuri Americane: Superior, Michigan, Huron, Erie, Ontario, unul dintre cele mai mari rezervoare de ap─â dulce de pe glob.

Clima
Cunoa┼čte o mare varietate: temperat─â ├«n jum─â┬Čtatea de nord; temperat-oceanic─â pe coasta nord-atlan┬Čtic─â ┼či nord-pacific─â; subtropical─â ├«n S. Precipita┼úiile, sunt foarte reduse la V de Mississippi, cu excep┼úia fe┼úei de la Oc. Pacific, cald─â ┼či umed─â pe marginea Golfului Mexic; ├«n N, ├«n jurul Marilor Lacuri este cu mult mai frig dec├ót ├«n S. Temp. medie anual─â ├«n ianuarie ┼či iulie: New York City: 0┬░C ┼či 24┬░C; Chicago: -3┬░C ┼či 23┬░C; Nashville: 4┬░C-26┬░C; New Orleans: 12┬░C ┼či 27┬░C; Den┬Čver: -1┬░C ┼či 22┬░C; SV Arizonei: 13┬░C ┼či 33┬░C; Los Ange┬Čles: 11┬░C ┼či 22┬░C; Seattle: 4┬░C ┼či 18┬░C. Precipita┼úii: New York: 1.070 mm/an; Chicago: 840 mm/an; Nashville: 1.190 mm/an; New Orleans: 1.520 mm/an; Denver: 360 mm/an; De┼čertul Arizona: 80 mm/an; Las Angeles: 380 mm/an; Seattle: 810 mm/an.

Istorie
Teritoriul nord-american este populat in epoca precolumbiana de numeroase triburi amerindiene, de v├ón─âtori si pescari (athapasci, algonkini, irochezi, seminoli, sioux, pueblo, apasi, comanci). Stramosii acestora imigraser─â din Asia peste str├ómtoarea Bering spre sf├ór┼čitul paleoliticului(cca. 26.000 i.e.n).
Coastele r─âs─âritene (Noua Anglie si Newfoundland in Canada) sunt descoperite injurul anului 1 000 de vikingi veni┼úi din Islanda, condu┼či de Leif Ericson.
Genovezul Cristofor Columb este navigatorul care in 1492 releva Europei existenta noului continent; in deceniile următoare John Cabot (1497) explorează coasta Noii Anglii, Giovanni di Verranzano în 1 524 pe cea a Carolinei, Ponce de Leon in 1 513 Florida, iar in 1519 Alvarez Penida-Golful Mexic.
─║n 1565 spaniolii condu┼či de Pedro Menendes de Aviles fondeaz─â Sf. Augustin in Florida, prima a┼čezare european─â permanent─â de pe continentul nord-american. Cu ├«ntemeierea localit─â┼úii Jamestown din Virginia in 1607, de c─âtre Compania Londonez─â, este inaugurat─â colonizarea engleza.
In 1607 si 1733 iau fiin┼úa pe coasta Atlanticului 13 colonii engleze(350 loc. in 1 607 si 2.100.000 in 1770). ─║ncep├ónd cu 1619, pe planta┼úiile de bumbac din statele sudice sunt adusi sclavi nergii din Africa. Masurile discriminatorii adoptate in a doua jum─âtate a sec. al XVIII-lea de metropola fata de coloniile nord-americane pun baze mi┼čc─ârii comune antibritanice care culmineaz─â cu R─âzboiul de independen┼úa (1775 ÔÇô 1 783).
La 4.7.1776 cele 13 colonii engleze isi proclama independenta recunoscuta prin tratatul de la Paris (3.9.1783).
In 1785 este adoptata constitu┼úia S.U.A. (in vigoare, cu amendamente, pana azi), care proclama S.U.A. stat federal si introduce sistemul preziden┼úial de guvern─âm├ónt (George Washington - primul pre┼čedinte al tarii.

Turism
Orase principale: Peste ┬ż din populatia S.U.A. este concentrata in orase. Pe teritoriul S.U.A. se afla cele mai multe aglomeratii urbane de pe glob, inclusiv cele mai multe megalopolisuri: BOSHWAH, al Marilor Lacuri si cel californian.
Orase:1) New York(7 323 000 loc., cu aglomeratie urbana de 18 000 000 locuitori, Los Angeles(3 500 000 loc., cu aglomeratie urbana de 14 500 000 loc.), Chicago(2 800 000 loc., cu aglomeratie urbana de 8 100 000loc.), Huston (1 700 000 loc., cu aglomeratie urbana de 3 700 000 loc.), Philadelphia (1 600 000 loc., cu aglomeratie urbana de 5 900 000 loc.), San Diego (1 200 000 loc., cu aglomeratie urbana de 2 500 000 loc.), Dallas(1 000 000 loc., cu aglomeratie urbana de 3 900 000 loc.), Pheonix(1 000 000 loc.,cu aglomeratie urbana de 2 100 000 ), Detroit (1 000 000 loc., aglomeratie urbana de 4 700 000 loc.), San Francisco (780 000 loc., cu aglomeratie urbana de 6 300 000 loc.).

A devenit prima tara a lumii ca venituri ob┼úinute din turism; ca num─âr de turi┼čti este dep─â┼čit─â doar de Fran┼úa si Spania. Principalele atrac┼úii sunt:
Sta┼úiunile balneomaritime (Miami, Palm Beach ÔÇô in Florida, Malibu ÔÇô in California),

Staţiunile balneare (Colorado Spirngs),

Staţiunile montane si de sporturi de iarna (Denver, Sun Valley, Lake Placid),

Parcurile naţionale si alte zone ocrotite, cu peisaje si fenomene naturale deosebite, monumente ale naturii
Parcul Naţional Yosemite este un parc naţional în centrul Californiei, Statele Unite ale Americii, aproximativ 200 km la est de San Francisco.

Pe┼čteri (Mammoth Cave)

Grand Canyon, (├«n rom├ón─â, Marele Canion sau Marele Canion al fluviului Colorado) repezint─â un canion foarte lung, sinuos ┼či ad├ónc s─âpat de fluviul Colorado ├«ntr-un platou ├«nalt (Platoul Colorado). Se g─âse┼čte ├«n nordul statului Arizona. Marele Canion este de fapt rezultatul eroziunii de milioane de ani a fluviului, partea sa inferioar─â de ast─âzi fiind de fapt albia major─â a fluviului Colorado.
Grand Canyon este un canal de eroziune fluvial─â foarte lung, 446 km (sau 277 de mile) ┼či foarte ad├ónc, uneori ating├ónd circa 1.600 de metri (sau 1 mil─â) ad├óncime, t─âiat ├«n platoul Colorado ┼či care expune straturi ridicate din perioadele proterozoic ┼či paleozoic. Canionul apare ├«n multe versiuni ale listei celor ┼čapte minuni naturale ale lumii, de┼či nici una din aceste liste nu este nici de autoritate ne├«ndoielnic─â ┼či nici definitiv─â. Straturile expuse sunt gradat relevate datorit─â ├«nclin─ârii care ├«ncepe ├«n punctul numit Lee's Ferry ┼či se continu─â p├ón─â ├«n punctul cunoscut ca Hance Rapid. Canionul se sf├ór┼če┼čte dup─â ce fluviul trece de locul numit Grand Wash Fault, care se g─âse┼čte ├«n apropierea Lacului Mead.

Cascada Niagara sunt c─âderi de ap─â situate la grani┼úa dintre statul nord american New York din SUA ┼či provincia Ontario din Canada. Lacul Erie este legat cu lacul Ontario prin r├óul Niagara cu o diferen┼ú─â de nivel de 58 m, cursul apei fiind desp─âr┼úit ├«n dou─â bra┼úe de insula "Goat Island" (Insula Caprelor). Pe partea nord american─â cascada are o l─â┼úime de de 363 m, apele cascadei cad de la 21 m ├«n─âl┼úime, iar pe cea canadian─â cu o l─â┼úime 792 m (├«n form─â de potcoav─â), ├«n─âl┼úimea c─âderii de ap─â fiind 52 m. Debitul de ap─â fiind ├«ntre 2.832 ┼či 5.720 m┬│/s, ├«n medie 4.200 m┬│/s (debitul dublu al Rinului).
Din anul 1800 este această regiune deschisă turismului. In 1885 declară statul nord american New York, Cascada Niagara ca parc naţional, peste un an această pildă o urmează Canada. Această cascadă este una dintre cele mai importante atracţii turistice din America de Nord.

Mari ora┼če cu edificii moderne monumentale, muzee si alte obiective:

New York (deseori numit New York City pentru a fi diferen┼úiat de statul New York) Este o metropol─â pe coasta de est a Statelor Unite. Este ├«mp─âr┼úit ├«n cinci zone, dintre care cea mai cunoscut─â este Manhattan - New York County, centru financiar, comercial ┼či politic al ora┼čului. Ora┼čul are 8 milioane de locuitori, sau 20 de milioane cu tot cu suburbiile.
Obiective turistice:
Pentru turistul venit s─â admire marea metropol─â ├«i apare ├«n fa┼ú─â unul dintre monumentele impresionante ┼či mult discutate ale New York-ului: ÔÇ×Statuia Libert─â┼úiiÔÇŁ. Ea str─âjuie┼čte la por┼úile marelui ora┼č pe Liberty Island ┼či ├«nf─â┼úi┼čeaz─â o femeie cu bra┼úul drept ridicat purt├ónd o tor┼ú─â. Anual este vizitat─â de un milion de turi┼čti dornici s─â admire de aproape cea mai cunoscut─â sculptur─â a SUA. Este opera sculptorului alsacian Fr├ęd├ęric-Auguste Bartholdi ┼či ├«ntruchipeaz─â ideea de libertate reprezent├ónd un gest de omagiu al poporului francez pentru poporul american adus cu ocazia primului centenar al proclam─ârii independen┼úei sale (1876). Pentru construirea ei s-au folosit 120 tone de o┼úel (arm─âtura fiind asigurat─â de inginerul Gustav Eiffel, genialul autor al turnului din Paris), peste 8 tone de cupru. ├Än─âl┼úimea edificiului fiind de 45 metri, iar piedestalul s─âu este ├«nalt de 26 metri.
New York este un ora┼č menit s─â serveasc─â drept t─âr├óm al dialogului ┼či cooper─ârii interna┼úionale. Uria┼ča cl─âdire O.N.U., important punct turistic pentru vizitatorii americani sau str─âini ├«┼či oglinde┼čte silueta sa de paralelipiped uria┼č ├«n apele East River. Din 1952, publicului i s-a permis s─â viziteze sediul O.N.U. astfel c─â zilnic prime┼čte un num─âr de 1.000-2.000 de vizitatori.
Podurile din New York sunt construc┼úii temerare, suple ┼či fascinante, fiecare cu o arhitectur─â proprie, distinct─â. Renumitele poduri peste East River ┼či fluviul Hudson vuiesc supra├«nc─ârcate sub povara ma┼činilor, metrourilor, trenurilor leg├ónd Centrul Manhattan de Continentul American. ├Än timpul nop┼úii sunt luminate feeric ca ni┼čte candelabre gigantice care se oglindesc ├«n luciul apelor lumin├ónd zecile de vase de pasageri sau de m─ârfuri care alunec─â lini┼čtit pe sub ele.
Manhattan este unul dintre cartierele dens populate ale New York-ului, este centru administrativ, financiar, comercial ┼či cultural al metropolei.
New York rivalizeaz─â cu Parisul ca ora┼č al culturii ┼či artelor. La Metropolitan Museum se g─âse┼čte o impresionant─â colec┼úie de picturi ale atrei universale. Museum of Modern Art prime┼čte anual 9 milioane de vizitatori, aici o ├«nc─âpere ad─âposte┼čte opere ale marelui Constantin Br├óncu┼či. Muzeele Guggenheim ┼či Whitnez sunt alte dou─â l─âca┼čuri celebre de art─â. Metropolitan Opera House g─âzduie┼čte cele mai renumite opere ┼či simfonii, iar City Center ┼či New York Theater spectacole de balet de ├«nalt─â clas─â. Concertele de muzic─â country ┼či altele sunt ┼úinute la Madison Square Garden ┼či ├«n Long Island la Nassau Collisseum. Parcurile ┼či p─ârcule┼úele par strivite de blocurile zg├órie-norilor. Str─âzile drepte cu numere de ordine sunt lipsite de copaci ┼či de verdea┼ú─â.
Central Park - cel mai mare parc din New York ├«nglobeaz─â un mare lac natural care constituie rezervorul de ap─â potabil─â a ora┼čului, ├«n apropiere este un muzeu de istorie natural─â ┼či o gr─âdin─â zoologic─â. Intrarea ├«n parc prin Fifth Avenue este dominat─â de c├óteva tr─âs─âturi ├«mpodobite care a┼čteapt─â ├«mpreun─â cu proprietarii lor clien┼úi din r├óndul turi┼čtilor care vor s─â viziteze parcul.
Zg├órie-norii, aceste cl─âdiri uria┼če americane reprezint─â cea mai de seam─â form─â de construc┼úie conceput─â ├«n America.
Una din cele mai elegante cl─âdiri din lume este Empire State Building aflat─â ├«n Manhattan, ea m─âsoar─â 449 metri ├«n─âl┼úime ┼či a ├«mplinit 72 de ani de existen┼ú─â. Este deosebit─â ┼či datorit─â acoperi┼čului s─âu original -o piramid─â ├«n trepte - are 102 etaje (respectiv 100 ├«n sistem european pentru c─â parterul este etajul 1 ┼či etajul al 13-lea nu exist─â).
Un alt punct de atrac┼úie pentru orice turist ar mai fi fost World Trade Center, crea┼úie m─ârea┼ú─â a constructorilor americani, dar din p─âcate, New York-ului, dar ┼či ├«ntregii Americi, i-a fost dat s─â tr─âiasc─â o mare tragedie prin pr─âbu┼čirea celor dou─â turnuri gemene ca urmare unui atac terorist pe 11 septembrie 2001. Pe l├óng─â miile de vie┼úi omene┼čti ┼či pagube materiale uria┼če r─âm├óne regretul c─â aceste construc┼úii unice nu vor d─âinui ve┼čnic.

Washington, DC
Este ora┼čul capital─â al Statelor Unite ale Americii ┼či constituie de unul singur Districtul Columbia (DC). Cu peste 4.400.000 de locuitori, este a zecea cea mai populat─â zon─â metropolitan─â a ┼ú─ârii.
├Än Washington se afl─â Casa Alb─â (sediul Pre┼čedin┼úiei) ┼či Capitoliul (sediul Congresului federal), iar ├«n aproprierea sa se afl─â Pentagonul (sediul departamentului american al ap─âr─ârii).
Pe l├óng─â faptul c─â este sediul guvernului, este ┼či un ora┼č turistic important, cu monumente, cum ar fi cele ale fo┼čtilor pre┼čedin┼úi Lincoln, Jefferson ┼či Washington sau

Monumentul victimelor din Vietnam.
Proiectat de arhitectul francez Pierre LÔÇÖEnfant, la sf├ór┼čitul secolului al XVIII-lea, a fost primul ora┼č construit special pentru a ├«ndeplini func┼úia de centru al guvernului. Ora┼čul Washington, situat ├«n Districtul Columbia, pe r├óul Potomac, este capitala unei uniuni federale de 50 de state. C├ónd Statele Unite ┼či-au declarat independen┼úa fa┼ú─â de Marea Britanie, la 4 iulie 1776 (├«n prezent ziua na┼úional─â), existau 13 state, toate suverane, fiecare dornic s─â-┼či controleze propriile afaceri. Statele au ├«ncercat s─â-┼či p─âstreze suveranitatea ┼či independen┼úa ├«n cadrul unei confedera┼úii flexibile, ├«ns─â ├«ncercarea lor s-a demonstrat ineficient─â. ├Än consecin┼ú─â, ├«n 1789 statele au adoptat o nou─â constitu┼úie care a stabilit o uniune federal─â, subordonat─â unui puternic guvern central.

Los Angeles, cunoscut ca "L.A." ori ca [the] "City of Angels" (Ora┼čul ├Ängerilor), este cel mai mare ora┼č din statul California ┼či al doilea ca m─ârime a popula┼úiei din Statele Unite, fiind ├«ntrecut doar de New York City.
Ora┼čul este denumit familiar L.A. (pronun┼úie, el ei) de c─âtre locuitorii s─âi ┼či are o clim─â sub-tropical─â extrem de bl├ónd─â. Extinderea enorm─â a zonei urbane a f├úcut din Los Angeles ora┼čul cu cea mai mare arie de ├«ntindere din Statele Unite.
Los Angeles este unul dintre cele mai importante centre culturale, ┼čtiin┼úifice, educa┼úionale, tehnologice ┼či comerciale ale lumii. A fost gazda a dou─â edi┼úii a Jocurilor Olimpice, ├«n 1932 ┼či 1984. L.A. este gazda a numeroase institu┼úii de renume mondial ├«ntr-o multitudine de domenii profesionale ┼či culturale. ├Än mod special, ora┼čul Los Angeles este liderul mondial al producerii ┼či difuz─ârii mijloacelor de divertisment accesibile tuturora, filme, programe de televiziune ┼či ├«nregistr─âri de muzic─â.
Los Angeles este unul dintre cele mai cosmopolitan locuri ale lumii. Oameni de pretutindeni au fost constant atra┼či de calitatea sa de ora┼č deosebit, vremea sa extrem de bl├ónd─â, pozi┼úionarea sa geografic─â de-a lungul a ceea ce se nume┼čte geografic Pacific Rim Gateway, stilul de via┼ú─â vibrant, energia ce pare a se degaja de pretutindeni ┼či de speran┼úa realiz─ârii Visului American.

Hollywood este un cartier a ora┼čului Los Angeles, California.
Hollywoodul a fost ├«ntemeiat ├«n 1857. Spre ├«nceputul anilor 1900, mai multe companii de produc┼úie cinematografic─â din New York ┼či New Jersey au ├«nceput s─â se mute ├«n ├«nsorita Californie, datorit─â vremii bune ┼či a zilelor mai lungi. De┼či lumina electric─â exista la acea vreme, aceasta nu era destul de puternic─â ca s─â expun─â adecvat o pelicul─â; cea mai bun─â surs─â de lumin─â pentru produc┼úia cinematografic─â era lumina solar─â.

Compania Nestor, primul studio de film din zona Hollywoodului, a fost fondată în 1911 de David Horsley. În acel an, s-au turnat acolo cincisprezece filme independente.

Faimosul ├«nsemn al Hollywoodului a fost ridicat ├«n anul 1923 ┼či era menit s─â promoveze noile dezvolt─âri imobiliare pe dealurile Hollywoodului, ├«nf─â┼úi┼č├ónd ini┼úial cuv├óntul "Hollywoodland". Pentru mul┼úi ani semnul a fost l─âsat s─â se deterioreze. ├Än 1949, Camera de Comer┼ú a Hollywoodului a c─âlcat ├«n prag ┼či s-a oferit s─â elimine ultimele patru litere ┼či s─â le repare pe cel─âlalte. Semnul, amplasat ├«n Parcul Griffith, a fost ├«nregistrat ca marc─â ┼či nu mai poate fi folosit f─âr─â permisiunea Camerei de Comer┼ú a Hollywoordului, care administreaz─â ┼či venerabilul Walk of Fame.

Faimoasa clădire Capitol Records de pe Strada Vine, la nord de Bulevardul Hollywood, este un studio de înregistrări închis pentru vizitele publicului, dar arhitectura sa circulară unică este specială, prin faptul că pare a fi o stivă de etaje.

San Francisco, al c─ârui nume oficial complet este [The] City and County of San Francisco, ├«n limba rom├ón─â Ora┼čul ┼či Comitatul San Francisco, pe scurt doar San Francisco, este cel de-al patrulea ora┼č ca m─ârime din California ┼či al patrusprezecelea ca m─ârime a popula┼úiei din Statele Unite ale Americii. Este a┼čezat ├«n Peninsula San Francisco. Este cunoscut pentru aspectul eclectic, datorat unui amestec de arhitectur─â Victoriana cu arhitectura moderna ┼či pentru libertatea cultural─â de care da dovada. Este avantajat de pozi┼úia insular─â (├«ntre Oceanul Pacific ┼či Golful San Francisco).

Atracţii turistice: Golden Gate Bridge (Podul Golden Gate); Insula Alcatraz; faimoasele tramvaie; Piramida Transamerica; Chinatown

Las Vegas, ora┼č celebru pentru numeroasele cazinouri.


Ambasade
Ambasada României în SUA
Adresa: 1607, 23-rd Street, NW, Washington, DC 20008
Tefelon: +1 202-332.4846
Fax: +1 202- 232. 4748
E-mail: Ambassador@roembus.org

Ambasada Statelor Unite ale Americii în România
Adresa: Bucuresti, Str. Tudor Arghezi nr. 7-9
Telefon: 316.40.52, 319.41.06
Fax: 316.03.95
Web Site: www.usembassy.ro
Sectia consulara: Str. N. Filipescu nr. 26
Telefon: 316.40.52 Fax: 316.33.60




Informatii culese si prelucrate din urmatoarele surse:

http://ro.wikipedia.org/wiki/New_York_City

http://ro.wikipedia.org/wiki/Washington%2C_D.C.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cascada_Niagara

http://www.legaturi.ro/index.php?page=pgambasade

http://www.roembus.org/